Depresia postnatala – alchimia depresiei

Dana 2 600x900

Alchimia depresiei postnatale

Probabil esti deja mamica! Asta inseamna ca viata ta s-a schimbat. Probabil raspunsul tau e ceva de genul “spune-mi ceva nou”. Sau asa cum raspunde uneori fata mea, “Multumesc, Capitane Evident!”. Prietena mea mi-a propus sa iti scriu ceva despre depresia postnatala, spunandu-mi: ”Dana esti psiholog. Ce-ar fi sa scrii un articol despre depresia postnatala pentru ca in ultima perioada m-am intalnit foarte des cu mamici aflate in situatia asta.”.

Am acceptat sa iti scriu pentru ca eu cred ca esti foarte importanta. Esti importanta in crearea lumii, draga mea. Copilul tau este unul dintre oamenii care fac parte din generatia urmatoare, iar ceea ce tu sadesti acum in el este samanta de viitor. Acum insa, esti intr-o perioada in care treci de la o stare la alta, esti obosita, te infurii des, ai insomnii chiar daca iti doarme copilul sau nu reusesti sa te odihnesti si consideri ca este o perioada foarte grea din viata ta.

Depresia este inabilitatea creierului de a visa. Pur si simplu in schimbarea vietii tale, ai uitat sa visezi. Vreau sa iti impartasesc mai jos ce am descoperit despre motivele pentru care mamicile nu mai reusesc sa viseze.

Exista o setare sociala care spune ca o mama trebuie sa fie responsabila si informata in ceea ce priveste cresterea copilului. Responsabilitatea pare sa excluda visarea si duce mai degraba cu gandul la a fi foarte ancorata strict in aspectele care tin de ingrijirea copilului, astfel incat el sa ramana sanatos si voios. Ba mai mult, responsabilitatea, pe langa exclusivismul de a fi doar mama dedicata copilului  timp de cel putin 2 ani), pare sa includa sobrietatea si ingrijorarea. Ca si cand daca nu ai fi asa, ai sti sigur ca nu esti o mama suficient de buna. Daca ai aceste credinte, atunci ma intreb si eu cum ai mai putea visa si la ce. De buna seama esti prea preocupata sa faci o cariera de mama, ca si cand ar exista o fisa a postului pentru profesia de mama. Pe care daca nu o respecti nu esti o mama dezirabila. Lumea va afla asta, cei apropiati, familia extinsa, prietenii tai, colegii tai, toata lumea va afla ca nu ti-ai respectat fisa postului. Iar tu devenind o astfel de mama si manifestandu-te astfel in relatia cu copilul tau ca stare, te intrebi mereu cum de copilul tau mai raceste din cand in cand, sau dezvolta diverse afectiuni si/sau plange foarte mult dupa tine.

Daca se intampla asa, afla ca ai un copil extraordinar care, in felul lui foarte onest si simplu, iti arata ca undeva in ADN-ul lui stie ca esti si altfel si iti cere sa fii in acel fel. Probabil intre timp si sotul tau plange dupa tine, si prietenii plang dupa tine, ba chiar si tu ai momente cand plangi dupa tine. Si toate astea, pentru ca ai uitat cine esti si ai inceput sa joci rolul mamei din manual. Mama ta nu a avut un manual pentru tine si nici copilul tau nu s-a nascut cu un manual de functionare, dar cumva se pare ca pentru rolul de mama exista totusi un manual transmis din gura in gura, la televizor si in carti pe care tu l-ai preluat si ti l-ai insusit ca fiind al tau din frica de a nu-i dezamagi pe cei pe care ii iubesti si cu cat te straduiesti mai mult cu atat parca iti iese mai putin.Toate gandurile tale din ultimul timp, au descarcat in creierul si corpul tau substante care te-au transformat.Gandurile tale se descarca in tot sistemul endocrin, iar asta iti creeaza starea.

Vreau sa-ti AMINTESC! Tu esti acea fiinta capabila de transformare (asa cum ai facut spre exemplu in timpul sarcinii) atat de mult incat sa creezi spatiu in propriul corp pentru o noua viata. Stiu ca ti se pare firesc! Uita-te insa mai adanc la aspectul asta! Capacitatea ta de transformare nu se refera doar la cea corporala ci si la cea psihica si emotionala. Observa-ti gandurile si starea atunci cand copilul tau rade sau face ceva nou si compara-le cu gandurile si starile pe care le ai atunci cand plange neincetat si ceva iti spune ca are un disconfort. Deja incepem sa intram in secretele alchimiei.

Creierul tau nu stie sa faca diferenta intre trecut, prezent si viitor. Ca sa iti demostrezi asta, aminteste-ti cum te simti atunci cand povestesti un eveniment din trecutul tau. De buna seama ca incepi deja sa traiesti acele momente ca si cand ele s-ar intampla acum. Partea minunata este ca la fel se intampla si atunci cand vei incepe sa imaginezi despre tine in viitor asa cum iti doresti sa fii si sa traiesti. Pe masura ce tu visezi la viitorul tau, creierul incepe sa modifice substantele si le descarca in tot corpul tau. Prin urmare starea ta incepe sa se modifice. Modificandu-ti starea, se va modifica si atitudinea urmata de modificarea modului in care arati si faci lucruri. Aceasta este partea care tine de alchimie si modul in care substantele se transforma. Dar ca orice alchimist care se respecta e important sa iti faci mai intai laboratorul. Altfel spus sa iti gasesti spatiul, timpul si instrumentele care sa te ajute in acest demers. Adica fa-ti timp si spatiu pentru tine! Stiu ca acum in capul tau cineva spune ca nu are cine sta cu copilul si oricum nu se pot descurca la fel de bine ca si tine. Nu stii pana nu incerci!

Prin urmare, dupa ce ai gasit un loc, un timp si o persoana care sa te inlocuiasca (nu in totalitate bineinteles) iti saruti pruncul si ii spui “ma duc sa ma transform in cine tot imi ceri sa fiu” du-te in fata oglinzii, da-ti jos hainele ponosite si renunta la victimizarea si vinovatia ta (in tine exista dintotdeauna un razboinic) si pune-ti fata si imbracamintea ta de vrajitoare magica si cunoscatoare a alchimiei. Apoi, nu uita sa iti iei si pantofii si matura care te transporta la laborator. Adica machiaza-te, imbraca-te frumos, pune-ti pantofii tai cei frumosi si ia-ti masina in care ai pus si muzica ta preferata, sau pur si simplu mergi undeva unde poti ramane cu tine. Apoi incepe vrajitoria! Aminteste-ti despre femeia din tine, fetita din tine, despre rasul tau in diverse situatii, observa copacii si modul in care natura se transforma…( aceasta este doar incantatia) si cand simti ca starea ta incepe sa devina foarte buna si te surprinzi cu un zambet, in eprubeta imaginatiei incepe sa pui substantele viselor tale. Cum ti-ar placea sa fii? Ce proiecte ai visat si le-ai abandonat intre timp? Ce ti-ar placea sa faci? Cum ti-ar placea sa actionezi in diverse situatii? Vizualizeaza-te…Orice impuritate( adica orice gand ca nu ar fi posibil sau ca nu esti in stare) o dai deoparte. Este doar o impuritate. Ai nevoie de substante pure.Fa asta cu toata increderea si bucuria. Cand observi ca nisipul din clepsidra se apropie de a fi scurs de tot fa-ti un plan pentru a putea sa revii in laborator. Apoi intoarce-te acasa si observa-ti starea si atitudinea.

Stiu ca e posibil sa te bantuie vinovatia ca nu esti langa copilul tau si ca in timpul in care tu visai erau o gramada de alte lucruri de facut in casa. Copilul tau insa si toti cei dragi tie vor sa le oferi iubirea, rabdarea si prezenta ta calda. Daca in tine si pentru tine nu mai exista aceste ingrediente nu ai de unde sa le oferi. Ca sa poti creste plante sanatoase, frumoase si bune e important sa cureti pamantul de buruieni si apoi sa semeni seminte bune si curate.

Tu esti pamantul, draga mea vrajitoare! Din tine se nasc si cresc oamenii lumii! Fii atat de inteleapta incat sa intelegi ca tu esti terenul in care toate visele devin realitate! Incepe cu tine, ai grija de tine si viitorul va arata exact ca tine! Fa toate astea si chiar mai multe si apoi daca vei dori impartaseste-mi despre secretele tale!

Ma inclin!

Psiholog Dana Galupa

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

  1. 17/05/2016

    […] Pentru a citi continuarea articolului intra aici. […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *