Filit 2019 – 2-6 octombrie. Iași tu o carte! (I – teaser. Book Hunt)

Când am văzut prima data denumirea de FILIT pe nu-știu-ce tramvai prin Iași am crezut că e vorba de ceva între ceacre, feelinguri și hrană bio cu instrucțiuni de cultivare (de la sigla verde cu carte). Apoi am văzut ceva cu traducere. Aaaa, clar, e pentru șoareci de bibliotecă! Ei între ei, toți cu ochelari și jde cărți legate cu sfoară, sub braț. Care și când sunt în preludiu citează din Freud, Stendhal sau, mai contemporan, din Esther Perel. Și care nu cred ca l-ar citi pe E. L. James (50 Shades of Gray) decât în secret. LOL!

Abia anul trecut am descoperit eu ce-i cu Filit-ul ăsta și mi-am dat două palme peste ignoranță. Așa de emoționant să descoperi că vin chiar la mine în oraș ditamai scriitorii! Îmi imaginam că trebuie să fii ori super titrat, ori maxim de bogat ca să îți permiți să le adresezi un Hello sau Mă bucur să va cunosc. Pot să vă ating?

No, anul ăsta m-am băgat și eu ca și blogger oficial, ca să gust mai bine din magia Filit. Chiar dacă blogul sună childish (Joli Bebe, dăăă), am îndrăznit să abordez oleacă mai serios tema. Adică mi-am luat un rol de ascunzător de carte în (haștag) Book Hunt Filit cu Interior Zero de Lavinia Braniște.

Lavinia este cam de-o vârstă cu mine și este cunoscută și pentru cărțile pentru copii care îl au ca personaj principal pe monsiu Rostogol. Am comandat și eu cartea pentru ficiori, de-abia aștept să o citim în fapt de seară.

Oleacă despre Interior Zero: eroina noastră parcă sunt eu de acum vreo 12-13 ani, când am plecat ca bezmetica la muncă, la București. Eram secretară, traducător și șofer personal pentru unul din subantreprenorii lui Cosmote – ex Cosmorom preluat pe atunci de către greci. O colaborare cu constructori români, sub management bulgăresc. Un fel de shaworma cu urlete și înjurături în toate limbile. Se alerga pe și între șantiere, ploua, ningea, mi se lipea hleiul de ciubote. Ca și în roman, eram singura prezență feminină de pe șantierele unde aveam de tradus ro-en și en-ro pentru tot felul de ingineri și muncitori care săpau, turnau, fumau. Fără iubit, fără direcție, muncind non-stop cu scurte pauze de mâncare, țigări și somn prin moteluri.

Acum, când scriu, recunosc cu semnul de carte în mâna dreaptă că îți citesc cartea pe care o vei câștiga, desigur, după ce-ți vei da seama unde o ascund. Urmează să dau câteva indicii bine ticluite, clar!

Un element de noutate, însă: cum ar putea un meșter de perne să te lase să pleci acasă cu o singură carte? Am să plusez în stilul meu meșteresc cu o pernă în formă de pisică! Imediat fac și poze, dar asta de luni încolo.

Până atunci stai chill și cu ochiul pe următoarele dări de știre 🙂

 

 

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.