• Fără categorie
  • 0

Legătura educator-copil-părinte. Christoph Johannsen, Waldorf

Joia trecută am participat la o întâlnire cu domnul Christoph Johannsen, învățător Waldorf din Germania, președintele IAO (forul internațional care se ocupă de acreditarea scolilor Waldorf pentru Europa Centrala si de Est). S-a discutat despre legătura educator-copil-părinte în fix 60 de minute – nemțește adică.

Scriu despre acest subiect pentru că ceea ce ne-a fost împărtășit este valabil pentru toți cei ce avem copii la școală, indiferent de metoda de predare și școală. Rescriu din notițele mele, ceea ce face ca observațiile, completările și întrebările tale să fie mai mult decât bine-venite. Mai menționez că nu am studiat în mod deosebit filosofia Waldorf, deci nu mă consider nici pe departe specialist. So, nu aruncați cu pietre!

——————————

Relația părinte-copil-educator are la bază libertatea, limitele libertății, colaborarea și sinceritatea.

Asta o știm, teoria sună bine în toate limbile. Ce ne facem cu acea libertate a unui copil înțeleasă greșit? În primul rând de către părintele care își educă acel copil care deranjează orele, care încalcă regulile colectivului, care nu respectă pe nimeni, adeseori violent prin gesturi și limbaj, etc. Cunoști modelul, sigur ai și tu niște personaje în minte acum. Îi știi și pe părinți, oameni de bine, care ar băga mâna în foc pentru copil – ceea ce este și firesc.

Libertatea unui copil se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt copil. Oare se extinde această zicere și către adulți?

Dar de unde știe el cât ține libertatea lui? Oare este conștient de faptul că rănește pe celălalt?

Asta ține de cunoașterea propriilor limite. Cunoaștere care are loc dacă el își cunoaște corpul, dacă este în armonie cu el.

Un exercițiu simplu ca să îți dai seama de echilibrul copilului: pune-l să meargă pe o scândură cu privirea la tine.

Exerciții pentru cunoașterea corpului: la Școala Waldorf (clasele primare) este bine-cunoscută partea ritmică de la început de zi. Doamna coordonează, adesea în ritmul muzicii, bătăi de palme, palme și picioare, trunchi și câte și mai câte combinații ritmice se pot face cu toate părțile corpului. Exercițiile acestea au ca scop cunoașterea corpului, delimitarea spațială (limitele fizice) și cultivarea armoniei în cadrul colectivului. 

Mi-a plăcut paralela pe care a făcut-o domnul Johannesen cu matematica: semnul egal (=) dintre operație și rezultat reprezintă acel echilibru dintre efort și efect. Semnul = este și echilibrul dintre stânga și dreapta. Felul în care copilul se simte bine, corporal vorbind, se reflectă și în capacitatea lui de a învăța.

Filosofia Waldorf are la bază ideea de echilibru între simțire, gândire și voință.


————————

Nu știam de ce se pune accent pe acea strângere de mână care are loc dimineața, la sosire și apoi la plecare. Cu privit ochi în ochi, desigur.

SB_GMWS_17

Este transmiterea mesajului că te văd, ești important pentru mine, mă interesează despre tine!

Povestea o experiență cu o clasă renumită pentru elevii catalogați ca fiind răi. Cam ca în filmul Minți periculoase – dacă-ți amintești :). La începutul orei a dat mâna cu toți elevii, i-a privit în ochi și le-a transmis, fiecăruia în parte ceva de genul că: mă bazez pe tine azi, mă bazez că vom lucra bine împreună, contează suportul tău pentru mine. Ei, ia ghici cum a decurs ora?

Interesul pentru copil, după ce ajungeți acasă, indiferent dacă are preparator, bunici, afterschool – este atât de important pentru el! Ni s-a sugerat să solicităm copilului zilnic să ne arate caietul, să povestească ce a aflat nou, ce l-a impresionat, ce nu i-a plăcut. Parintele critic să învețe și el să se mai abțină un pic. Au fost părinți care au spus că ai lor copii refuză să arate caietele, etc. Domnul Johannsen a subliniat că este bine să insistăm. Și azi, și mâine, și tot așa. Este o formă de a le arăta că nouă ne pasă de ei.


————————-

Noi învățăm noaptea! Odihna este extrem de importantă!

După ce ne-a lămurit cum funcționează creierul și cu toată gașca de hormoni (credeți-mă, funcționeză așa cum a spus :), a atins acel punct sensibil legat de ecrane. Orice device care are ecran, adică. Este vorba despre acea lumină albastră care nu știu cum anume, dar generează distrugerea producerii hormonului numit melatonina cea responsabilă de somn. S-a bătut monedă pe subiectul ăsta de unde trag concluzia că treaba cu somnul deficitar al copiilor chiar a devenit o mare problemă!

Recomandare: să citim copiilor înainte de somn. Un NU categoric ecranelor!

Am mai citit eu undeva ca cititul, care înseamnă mișcarea stânga-dreapta a globilor oculari, duce la o echilibrare a activității cerebrale, respectiv a emisferei drepte (afect) cu cea stângă (intelect).

Și încă ceva, care ne demonstrează cât de important e somnul. De fapt în timpul somnului totul se sedimentează. Învățăm când dormim! Dacă în timpul zilei te frământă ceva la care nu găsești soluție, pune-ți acea întrebare sau gândește-te la chestiunea cu pricina înainte de somn. Dimineață ai toate șansele să afli răspunsul 🙂

—————————

Și s-a mai punctat faptul că școala, în colaborare cu părinții, ar trebui să aibă în vedere cultivarea celor 4 caracteristici (sincer, nu știu exact cum să le zic) definitorii pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. La români sunt 5.

Cele 4 sunt așa: copilul să fie pașnic, prietenos, respectuos și liniștit.

La romani mai trebuie lucrat și la punctualitate – tot o formă de respect.

————————–

Sper să îți fie de folos. Pe mine m-a inspirat.

Voie bună și înțelepciune!

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.