Oameni de la care am de învățat. Ask Ofelia!

De la unii am învățat o viață: mama, tata, bunicii, învățătoarea, modelele pe care le-am ales și admirat. Cu unii a fost de ajuns o întâlnire față în față de câteva ore. Întâlnirea aia m-a făcut să trag zdravăm de volan și să schimb direcția. Cu unii am învățat să folosesc dotările din bord. Cu alții, să ascult, pur și simplu, motorul. Sau să-l calibrez.

Cuvântul impactant cică nu-i de-al nostru. Da-i bun aici.

Despre unele persoane am scris și vei citi în cartea pe care o voi publica, cel mai devreme, cred, în vara lui 2021. Despre altele nici nu-i nevoie să scriu, povestea lor este tipărită în materialul meu genetic și umblu ca o carte deschisă despre o parte din ei.

Azi vreau să mulțumesc unei doamne pe care o admir. Ofelia Cozma. Cred că am găsit la ea modelul cel mai apropiat de proiecția mea despre mine, în viitor: eleganță, feminitate, spate drept, libertate, creativitate, stil.

Or mai fi, dar  mai las și pentru data viitoare.

De la ea m-am inspirat pentru felul în care iau masa. Da! Obișnuiam să mănânc pe fugă, ce-o fi și cum o fi. De la ea m-am inspirat pentru ceea ce e mai mult decat mezanplas (mise en place) – e de fapt un stil de a te trata pe tine însuți/însăți și de a-i trata pe ceilalți. Cu dragoste și respect. Asta e postarea de care zic:

De la ea m-am inspirat pentru campania #împreună a  Maurei Anghel în care am pus la vânzare o parte din măștile pe care le aveam pe stoc. Văzusem campania cu bujorii a Ofeliei, #mareaîmbujoreală, și mi-am spus: băi, ce idee bună! Ia să fac și eu!

Cred că e minunat să dăm și altora din ce avem din plin. Na, că la mine au fost măștile. La Ofelia au fost bujori, creativitate și s-a pus la dispoziție. La Maura, doamne, Maura, că despre tine ar scrie lumea romane, dacă s-ar pune! La Maura cred că bunătatea și caritatea sunt patologice. Și virale! Respect, Maura, pentru tot ceea ce faci!

 

De la Ofelia și campania ei mi s-a făcut poftă de bujori! Nu m-am lăsat până când nu mi-am îmbujorat toată casa cu bujori roz. Am cumpărat, am cerut și am primit. Și asta a fost pofta ce-am poftit!

De la Ofelia m-am inspirat când am făcut poze cu pâinea cu maia de la PanArtisan și am vrut să îi mulțumesc făcând o postare pe FB.

În dreapta e poza de la Ofelia, în stanga e a mea.

De la Ofelia știu că stilul nu e să fii la modă, cu de toate. E despre a-ți găsi modul în care te exprimi tu cel mai bine! Eu sunt genul care admiră rochiile, invidiază purtătoarele pentru că au timp să-și țină picioarele epilate, dar e 98% în blugi.

Așa că nu mă voi mai simți vinovată față de feminitatea din mine că port pantaloni! Și am să mă nuanțez cu altceva în cap, că la ce culori am tot experimentat îm ultima vreme, mi-am cam amețit stilul. Și unghiile! Nu am încercat până acum oja gri. Dar de la Ofelia mi-a venit curajul!

Accesoriile! Oh, accesoriile! Am și nu port. Dar nici pentru zecile de eșarfe nu mă voi mai învinui pentru că tocmai am aflat că cineva are mult mai multe și se simte bine!

Ar mai fi de povestit, dar te mai las și pe tine să vezi ce mai are lady O în cufăr, în intenție, în dar.

Mulțumesc!

 

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.